Fiecare dintre noi are câteva reguli de stil de viață în care crede și pe care le practică cu sfințenie sau nu reușește să le practice și rămân la stadiul de new year resolution. În acest articol îți prezint principiile proprii de stil de viață în care cred și pe care le promovez.
___
Am întâlnit de curând opinia potrivit căreia, în ciuda faptului că există foarte multă informație și foarte mulți specialiști în orice, nu există la acest moment nicio certitudine cu privire la ce anume înseamnă să ai un stil de viață sănătos. Această stare de confuzie pare a fi împrumutată din viața politică unde entități cu interese divergente sau chiar contradictorii, au reușit să ne bage în ceață — for lack of a better term, așa încât nu mai știm nici măcar ce e binele și ce e răul și am ajuns ca huliganul să fie considerat salvator iar criminalul, campion al democrației ori al moralității.
Este adevărat că suntem inundați cu informație, din care foarte multă este de o calitate îndoielnică. Totuși, eu personal, nefiind calificat în domeniul sănătății publice dar având ceva pregătire în domeniul sănătății mentale, am ajuns la câteva principii de viață pentru care aș putea garanta că vor produce efecte pozitive în viața oricărei persoane care le-ar implementa în viața proprie.
De altfel, sănătatea fizică și cea mentală se află într-o profundă conexiune și inter-dependență și, cel puțin în acest an de grație 2025, orice specialist din domeniul sănătății mentale este dator să înțeleagă modul în care procesele fiziologice le pot influența pe cele psihice, așa cum orice specialist din domeniul sănătății somatice este dator să înțeleagă modul în care procesele psihice le pot influența pe cele fiziologice.
La confluența dintre medicină și psihologie s-a născut medicina psiho-somatică, un domeniu de nișă care are în centrul preocupărilor sale bolile psiho-somatice — suferințe fizice ce își au sursa în suferințele emoționale. Și dacă unele boli sunt specifice domeniului psiho-somatic (bolile cardio-vasculare, diabetul, cele dermatologice, disfuncțiile sexuale, etc) s-ar putea afirma că fiecare boală a corpului fizic este influențată în bine sau în rău de starea emoțională a pacientului, așa cum de altfel s-a observat în studiile de specialitate.
Dar să revin la certitudinile pe care eu personal le-am asimilat în experiența mea de studiu și experiența de viață. În primul rând, și probabil prima mare certitudine este aceea că stilul de viață sănătos se bazează pe o triadă alcătuită din dietă, mișcare și odihnă, la care se adaugă ceea ce am putea denumi igiena mentală — ceea ce facem în fiecare zi pentru a ne păstra sănătatea mentală.
I. Dieta
Natural — am învățat că este de preferat ca produsele pe care le consumăm să fie mai curând naturale și cât mai puțin procesate, ceea ce vine cu riscul unor adaosuri de zahăr, sare sau conservanți al căror efect poate fi dăunător.
Diversitate — fiecare aliment, de origine animală sau vegetală vine cu anumite beneficii și consider că este utilă o dietă care cuprinde toată gama de produse, fie că vorbim despre carne, pește, lactate sau fructe și legume.
Moderație — se spune că ce-i mult strică, probabil pe bună dreptate. Atât cantitățile mari de alimente ingerate cât și tendința de a consuma anumite alimente în exces (chiar și pe cele considerate sănătoase) reprezintă un tip de comportament de risc.
Prăjeli — modul de preparare al alimentelor prin prăjire vine cu o savoare care, în multe cazuri, generează dependență. Totuși, prăjirea distruge calitățile nutritive ale produselor și reprezintă unul dintre cele mai nocive obiceiuri alimentare.
Hidratarea — în mod ideal, pentru hidratare este folosită apa care poate curăța și îmbogăți organismul cu diferitele elemente pe care le conține. Aș evita pseudohidratarea cu sucuri de orice fel sau băuturi alcoolice care numai hidratare nu se poate numi. De asemenea, cred că necesarul de hidratare este specific fiecărei persoane (deci cei 2 litri recomandați ar putea fi prea mult sau prea puțin în anumite cazuri) și ar trebui raportat la nivelul de activitate, temperatura ambientală și cantitatea de alimente ingerată.
Viciul — Este o certitudine faptul că viciul și boala fac casă bună, ca să zic așa, în special fumatul și consumul de alcool, care sunt mai răspândite, mai ales printre viitorii pacienți oncologici sau hepatici. Ar trebui adăugat aici și consumul excesiv de zahăr și dulciuri — tot un viciu.
Postul — în toate formele sale (alb, negru, intermitent, etc) este o formă deosebit de eficientă de luptă cu senescența (îmbătrânirea). Fiecare dintre noi poate să folosească această resursă în mod adecvat profilului personal și nivelului de activitate fizică curentă.
Intrări și Ieșiri — aici mă refer la valoarea energetică a produselor ingerate raportată la nivelul de activitate fizică și consumul energetic în urma acestei activități. Când ceea ce consumăm (proteine, glucide, grăsimi) nu este folosit în activitatea de zi cu zi (fiindcă lucrăm 8 ore într-un birou, apoi ne urcăm în mașină și ne petrecem seara în fotoliu, urmărind filme de acțiune, pe Netflix) ne putem aștepta la tot ce este mai rău în materie de vești primite de la medic.
II. Activitatea Fizică — deși nu va ocupa atât de mult spațiu precum precedentul punct, importanța sa este capitală în ce privește păstrarea sănătății. Dacă v-ați decis să începeți să faceți mișcare, vă recomand insistent să nu faceți nimic fără a vă fi pregătit în prealabil. Dacă începeți să practicați un sport care necesită efort susținut riscați să vă accidentați și, drept rezultat, să vă diminuați capacitatea de a face mișcare în viitor. Începeți deci cu exerciții foarte ușoare și asigurați-vă că vă face plăcere tot ceea ce faceți. Ulterior, când v-ați clădit capacitatea organismului de efort, puteți să avansați către exerciții care implică intensitate sau durată mai mare. La fiecare sesiune, nu uitați să faceți încălzire înainte de a începe!
III. Odihna — Din cauza mijloacelor moderne de a petrecere a timpului liber (rețele de streaming, de socializare, show-uri de televiziune de tip late night, etc) tindem să punem odihna în plan secundar, și chiar există o tendință de a diminua gradual timpul alocat somnului. Din păcate, acest fapt are consecințe deosebit de grave și, observăm că oameni tot mai tineri sunt tot mai bolnavi și sunt răpuși tot mai devreme de probleme de sănătate care în trecut erau rezervate persoanelor în etate; infarct, AVC, diabet, etc. Fiecare dintre noi știe în general care este numărul de ore de somn de care are nevoie și ar fi de dorit să facem în așa fel încât să oferim organismului nostru acest medicament natural-regenerativ care este somnul.
IV. Sănătatea Mentală — Deși am pus la capătul listei acest aspect, nu aș dori să se înțeleagă că este mai puțin important. Există obișnuințe care întrețin sănătatea mentală la fel cum dieta, mișcarea și odihna întrețin sănătatea fizică. În general, o bună sănătate fizică poate influența pozitiv sănătatea mentală, dar există situații în care sănătatea fizică și stilul de viață sănătăs nu vor fi suficiente. Obișnuințele pe care unii psihologi le-au numit igienă mentală pot fi învățate în familia de origine, de la părinți, frați sau bunici, dar și din cărți scrise de autori care activează în domeniul sănătății mentale. Felul cum ne raportăm la o situație provocatoare, felul cum gestionăm frustrările sau îngrijorările necesită abilități care pot fi învățate și dezvoltate în cadrul psihoterapiei sau consilierii psihologice.
Drept concluzie, consider că există câteva certitudini cu privire la stilul de viață sănătos și, daca vă concentrați atenția asupra elementelor din această listă, aproape sigur vă veți crește nivelul de sănătate fizică. Vă puteți sfătui cu medicul de familie pentru fiecare dintre aceste idei iar acesta, cunoscând în detaliu profilul dvs personal, v-ar putea oferi un feed-back personalizat. În acest articol nu m-am focalizat asupra aspectelor ce țin strict de sănătatea mentală deoarece sănătatea fizică este, la rândul ei, unul dintre pilonii sănătății mentale, așa cum am încercat să vă sugerez aici.
(1) Imaginea Healthy, de Alex P, via Pexels